- Tipuri de evaluare:
- Predictiva (initiala);
- la inceputul unui ciclu, a unei teme noi;
- Formativa (continua);
- la fiecare lectie sau tema noua;
- Sumativa (finala).
- la sfarsitul unui ciclu, a unui capitol;
- Metode traditionale de evaluare:
- pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele intrebari:
- ce tip de itemi trebuie construiti?
- ce grad de dificultate trebuie sa aiba?
- cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?
- cum se va face asamblarea itemilor?
- cum vor fi formulate instructiunile testului?
- va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii?
- Probe scrise;
- lucrari, teze, teste elaborate dupa itemi bine definiti;
- Probe orale;
- raspunsuri orale;
- Probe practice;
- experiente, rezolvari de probleme si exercitii;
- Metode alternative de evaluare (moderne):
- Observarea sistematica a elevilor:
- poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale;
- furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia;
- modalitati de inregistrare a informatiilor:
- fisa de evaluare;
- scara de clasificare – construita prin ordonari si gradari de date obiective;
- lista de control sau verificare, utilizata de obicei in activitatile de laborator;
- caracteristici de evaluare:
- competente (concepte si capacitati):
- organizarea si interpretarea datelor;
- selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;
- descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;
- utilizarea materialelor auxiliare unei demonstratii;
- identificarea unor relatii;
- utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare;
- atitudini (fata de munca data):
- concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;
- implicarea activa in rezolvarea sarcinii;
- punerea unor intrebari pertinente profesorului;
- completarea / indeplinirea sarcinii;
- revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;
- comunicare:
- discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia;
- modul de prezentare a propriilor produse;
- cooperarea in echipa;
- ascultarea activa;
- toleranta fata de ideile celorlalti;
- urmarirea sistematica a activitatii si comportamentului elevului permite observarea:
- interesului manifestat de elev pentru studiu;
- modului in care elevii participa la activitati;
- gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;
- modului de exprimare.
- Investigatia / experimentul:
- ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creativ cunostintele insusite, in situatii noi si variate;
- reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;
- desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;
- incepe, se desfasoara si se termina in clasa;
- poate fi individuala sau de grup;
- aprecierea modului de realizare a investigatiei este de tip holistic, de obicei;
- presupune obiective care se urmaresc:
- intelegerea si clarificarea sarcinilor;
- aflarea procedeelor pentru gasirea / obtinerea de informatii;
- colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;
- formularea si testarea ipotezelor de lucru;
- schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;
- scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;
- caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:
- creativitate si initiativa;
- participarea in cadrul grupului;
- cooperare si preluarea initiativei in cadrul grupului;
- persistenta;
- flexibilitate si deschidere catre idei noi;
- dorinta de generalizare;
- componente:
- capitol / unitatea de invatare;
- competente specifice derivate vizate;
- concepte operationale;
- identificarea tehnicilor utilizate;
- observarea variatiei marimilor;
- culegerea si inregistrarea datelor in diferite conditii experimentale;
- determinarea dependentelor existente intre marimile studiate;
- interpretarea datelor experimentale;
- generarea de concluzii privind experimentele efectuate;
- analiza experimentelor prin prisma surselor de eroare;
- realizarea unor softuri educationale;
- itemi;
- raspuns.
- Proiectul;
- mai amplu decat investigatia / experimentul;
- incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii;
- se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani;
- se termina in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute;
- poate fi individual sau de grup;
- titlul / subiectul va fi ales de catre profesori sau elevi;
- structura studiului stiintific / proiectului:
- titlu;
- introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;
- materiale si metode:
- se vor preciza materialele si echipamentul folosit;
- metoda de lucru;
- planul experimentului;
- rezultat – prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole insotite de grafice, desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video;
- concluzii:
- pareri personale;
- solutii propuse;
- generalizarea problemei;
- bibliografie – utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;
- in timpul realizarii proiectului se va evalua:
- metode de lucru;
- utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;
- corectitudine / acuratete tehnica;
- utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;
- generalizarea problemei;
- organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;
- calitatea prezentarii;
- acuratetea cifrelor, tabelelor, desenelor, diagramelor;
- criterii de alegere a proiectului – elevii trebuie:
- sa aiba un anumit interes pentru proiectul respectiv;
- sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale;
- sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandri;
- sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa;
- capacitatile / competentele – care se evalueaza in timpul realizarii proiectului:
- metodele de lucru;
- utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;
- utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;
- corectitudinea, acuratetea tehnica;
- generalizarea problemei;
- organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;
- calitatea prezentarii;
- acuratetea cifrelor, desenelor.
- Portofoliul;
- instrument de evaluare complex, integrator, ofera posibilitatea de a emite o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor;
- reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare;
- se proiecteaza de catre profesor in functie de context si reuneste diferite instrumente de evaluare traditionale si alternative;
- sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului (un an, un ciclu) reprezentand astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor sale;
- utilitatea portofoliilor:
- elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres;
- elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele si ariile de imbunatatire a activitatilor;
- elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina in viitor;
- factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.
- un portofoliu poate sa cuprinda:
- continutul focalizat pe concepte si capacitati esentiale:
- selectii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate, culoare, patrundere ...;
- produse elaborate, variate tipuri;
- produse care arata procesul de dezvoltare:
- inceput;
- planificare;
- revizuiri;
- produse care indica interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:
- criterii pe baza carora munca va fi evaluata;
- date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate:
- rezultate la teste initiale, formative, sumative;
- date privind comportamentul elevului in clasa:
- observarea sistematica;
- date privind activitatea elevului in afara clasei:
- rezolvarea temelor;
- referate;
- proiecte;
- participarea la sesiuni de comunicari stiintifice, concursuri scolare, excursii, vizite didactice;
- preocuparea pentru aplicatiile informaticii in domeniu;
- preocupare pentru legaturile disciplinei cu alte discipline.
- Tema pentru acasa;
- la fiecare lectie, pentru consolidare si formare de priceperi si deprinderi;
- Tema de lucru in clasa;
- pentru verificarea feed-back-ului;
- Autoevaluare;
- intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:
- exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?
- am rezolvat sarcina suficient de bine?
- ce ar trebui sa fac in pasul urmator?
- ce produs care ma reprezinta ar trebui sa-l pun in portofoliu?
- conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:
- prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga;
- incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus si a da raspunsul in scris;
- incurajarea elevilor in cadrul grupului;
- completarea la sfarsitul unei sarcini importante a unor propozitii de genul:
- am invatat ...
- am fost surprins de faptul ca ...
- am descoperit ca ...
- am folosit metoda ... deoarece ...
- in realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati ...
- Referatul.
- a) referate bazate pe informare – documentare bibliografica – utilizate:
- cercuri;
- sesiuni de comunicari;
- teme de sinteza;
- b) referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati / experiment;
- in evaluarea unui referat – se urmaresc:
- structura – de tip a) sau b);
- introducere – argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;
- materiale:
- a) consideratii generale asupra temei abordate;
- b) materialele utilizate, mentionate dupa o anumita procedura (material – scop);
- procedura:
- a) analiza in detaliu a fiecarei surse de documentare;
- b) prezentarea metodelor de laborator in ordinea in care au fost utilizate;
- observatiile:
- a) comentariul comparativ al surselor de documentare;
- b) descrierea observatiilor;
- rezultatele – prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit;
- comentarea rezultatelor:
- a) interpretarea personala a rezultatelor selectate;
- b) realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele si interpretarea rezultatelor;
- concluzii – rezumarea celor constatate intr-o concluzie exprimata succint si raportata la ipoteza initiala;
- bibliografie – oportunitatea surselor bibliografice;
- modul de prezentare:
- aspect;
- continuitate;
- mod de prezentare.
III. Proba = orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor.
- pentru elaborarea lor trebuie avut in vedere:
- ce tip de itemi trebuie construiti;
- ce grad de dificultate trebuie sa aiba;
- ce trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic;
- cum se va face asamblarea itemilor (relevanta, concizia);
- cum vor fi formulate instructiunile testului;
- daca testul va masura un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii.
IV. Item:
= element component al unei probe.
V. Tipuri de itemi:
- Itemi obiectivi:
- testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;
- fidelitate si validitate ridicate (sunt folositi in testele standardizate);
- obiectivitate si aplicabilitate ridicate;
- scheme de notare foarte simple;
- timp scurt de raspuns si de corectare;
- posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi intr-un test.
- itemi cu alegere duala – solicita raspunsuri cu da/nu, adevarat/fals, acord/dezacord;
- itemi de tip pereche – solicita stabilirea de corespondente / asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul corect sunt enuntate explicit in instructiunile care preced coloanele de premise si raspunsuri;
- itemi cu alegere multipla – solicita alegerea unui singur raspuns corect / alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative.
- Itemi semiobiectivi:
- raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului / intrebarii;
- sarcina foarte bine structurata – utilizeaza materiale auxiliare;
- elevii trebuie sa produca efectiv raspunsul;
- libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula raspunsul in forma dorita;
- elevii trebuie sa demonstreze pe langa cunostinte, si abilitatea de a structura cel mai corect si mai scurt raspuns;
- usurinta si obiectivitate in notare;
- itemi cu raspuns scurt – intrebare directa care solicita un raspuns scurt (expresie, cuvant, numar, simbol);
- itemi de completare – enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1-2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat;
- intrebari structurate – mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun – modul de prezentare include:
- un material / stimul (texte, date, diagrame, grafice);
- subintrebari;
- date suplimentare;
- alte subintrebari5.
- Itemi subiectivi:
- forma traditionala de evaluare la noi;
- usor de construit;
- solicita raspunsuri deschise;
- evalueaza procese cognitive de nivel inalt;
- verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;
- situatii problema (rezolvarea de probleme) – activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema – se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);
- itemi de tip eseu – solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:
- eseu structurat / semistructurat – raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;
- eseu liber / nestructurat – valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.
- forma traditionala de evaluare la noi;
- usor de construit;
- solicita raspunsuri deschise;
- evalueaza procese cognitive de nivel inalt;
- verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;
- situatii problema (rezolvarea de probleme) – activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema – se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);
- itemi de tip eseu – solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:
- eseu structurat / semistructurat – raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;
- eseu liber / nestructurat – valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu