Criteriile de evaluare calitativa a educatiei

Performanta in educatie este data de indeplinirea unui numar de
scopuri si obiective definite in mod specific pentru educatie. Aceste
scopuri si obiective specifice pot avea caracter formativ, informativ,
reparatoriu, orientativ sau de alta natura ce poate fi specifica
momentului sau contextului istoric.
Scopurile si obiectivele generale educative cele mai raspandite a
caror atingere devine obiectul evaluarii performantei sunt numeroase.
O lista restransa ce este necesara educatiei romanesti este urmatoarea:
eficienta, aplicabilitate, validitate, sustenabilitate, moralitate, respect,
corectitudine, implicare, utilitate, adecvare, rezultate remarcabile,
toate orientate spre dezvoltarea abilitatilor si personalitatii elevilor/
studentilor.
Vor exista din acest motiv doua tipuri de evaluari: de sistem ce vor
porni de la obiectivele generale si de functionare locala ce va porni de
la obiectivele specifice politicii educative a unitatilor de educatie.
Evaluarile de sistem vor tinti oferta de programe de educatie,
oferta de programe de formare profesionala, curricula de baza,
metodologiile de evaluare a functionarii sistemului, a functionarii
administratiei, evaluarea utilizarii fondurilor, evaluarea nivelului de
competenta administrativa, evaluarea metodologica sau didactica,
evaluarea nivelului de specializare inalta specifica al mediului de
administrare si a nivelului de performanta
Evaluarile specifice vor tinti: cariera didactica, traseele de
orientare curriculara, alegerea programelor de educatie, traseele
individualizate de educatie, stilurile de predare si nevoile de
perfectionare, potentialul si performanta elevilor in relatie cu nivelul
de pregatire al profesorilor, calitatea deciziilor si structura
organizatorica a unitatii de educatie, gradul de autonomie decizionala
relativ la gradul de performanta profesionala.
Pentru definirea eficientei procedura standard internationala este
urmatoarea. Se raporteaza rezultatele scolare la un sistem de referinta
format din dimensiunile, obiectivele si scopurile educationale. Se
coreleaza rezultatele pe fiecare dimensiune educationala in parte ceea
ce va da o diagrama a evolutiei scolare si se aplica o medie ponderata
in functie de importanta momentana a unei dimensiuni au a alteia
pentru a avea un indicator agregat final ce poate fi asezat pe o lista
comparativa. Se face notarea finala in functie de minimul si maximul
acelei liste comparative in distributia fondurilor de salarizare pe nivele
de performanta.
Principiul de baza al evaluarii este corelarea dintre libertati,
obligatii si eficienta procesului. Un exemplu in aceasta directie este
evaluarea calitativa a atractivitatii muncii profesorilor in functie
de prezenta la clasa a elevilor sau studentilor. Pentru a se putea
opera cu un astfel de indicator este necesara oferta alternativa a mai
multor cursuri simultan, posibilitatea traseelor de educatie
individualizata si sistemul de credite transferabile. Sistemul
functioneaza cu succes in toate universitatile de top si produce
cresterea calitatii in educatie.
Justificarea formulei salariale se va face individual prin gradul de
indeplinire a obiectivelor si scopurilor pe fiecare dimensiune de
educatie luata in calcul.
Evaluarea specifica in unitatea educativa
Evaluarea performantei este un instrument puternic in clasa deoarece:
• Integreaza evaluarea si instruirea
• Poate aparea in orice moment al activitatii
• Implica colaborarea dintre educabil si profesor
• Include educabilii in evaluare si auditare
• Valorifica atat procesul cat si produsul
Evaluarea continua a calitatii si performantei in educatie este
direct corelata cu necesitatea fixarii unor obiective educationale si
trebuie sa respecte aceste caracteristici. Evaluarea continua trebuie
directionata pe urmatoarele obiective ce se afla la intersectia
dezvoltarii personale si nevoilor de adaptare la piata fortei de munca:
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-antrena in procesul
muncii cu obiective clar definite
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-armoniza cu efortul
impus de realizarea unor obiective aplicative
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-integra in tema
propusa spre studiu
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-controla in cazul
unor obiective cu grad inalt de dificultate
-capacitatea elevului/studentului de a auto-recunoaste
posibilitatile si limitele proprii, si de a recunoaste problemele si
resursele ce pot contribui la rezolvarea acestor probleme
-capacitatea elevului/studentului de a auto-accepta posibilitatea
progresului propriu
--capacitatea elevului/studentului de a-si consolida stima de sine
prin depasirea unor obstacole in invatare
-capacitatea elevului/studentului de a consolida respectul fata de
potentialele proprii
-capacitatea elevului/studentului de a-si deschide orizonturile de
interes si pasiune prin invatare
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-directiona catre
domeniile unde poate manifesta maxim de performanta
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-initia in domeniile
de pasiune
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-implica in
rezolvarea problemelor curente
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-motiva catre
atingerea tintelor de dezvoltare personala prin invatare
-capacitatea elevului/studentului de a evita comportamente
intolerante sau agresive
-capacitatea elevului/studentului de a descoperi singuri solutii sau
directii noi si creative
-capacitatea elevului/studentului de a intra voluntar in actiunile
sociale organizate de scoala
-capacitatea elevului/studentului de a se dimensiona catre
performanta in domeniul de pasiune
-capacitatea elevului/studentului de a structura programul
propriu de lucru astfel incat sa atinga performanta
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-emancipa prin studii
proprii in afara celor cerute de scoala
-capacitatea elevului/studentului de a se auto-organiza astfel incat
sa-si mareasca eficienta in invatare si aplicare a invatarii
-capacitatea elevului/studentului de a manifesta auto-cunoastere in
gestionarea eforturilor proprii
-capacitatea elevului/studentului de a manifesta auto-echilibru in
relatiile cu terti
Aceste obiective formative trebuie sa constituie componenta
educativa a muncii profesorale care completeaza componenta
instructiva si ridica nivelul de performanta in munca profesorilor.
Atingerea acestor obiective calitative se va verifica prin
chestionare grila aplicate elevilor/studentilor si se vor compara cu
rezultatele cantitative la invatatura ale elevilor.
Obiectivele calitative mentionate mai sus pot fi evaluate de catre
educabili si/sau parinti, ce vor putea da astfel un feedback asupra
calitatii muncii profesorului. Acest tip de evaluare a performantei
coreleaza direct si pozitiv cu nevoia cresterii increderii in scoala si
atragerea copiilor si tinerilor catre educatie, cu eliminarea tensiunilor
din procesul didactic si cu cresterea nivelului de competenta si
profesionalism al cadrelor didactice. Educatia incluziva centrata pe
elev este obligata sa evalueze reactia elevului la actiunea sistemului de
educatie in general si a actiunii directe a cadrelor didactice in special
in directia ridicarii nivelului de potential si performanta la educabili.
Rezultatele acestor evaluari calitative interne vor fi analizate in
cadrul evaluarilor externe a unitatilor scolare si vor constitui punctul
de plecare pentru evaluarile cantitative cu obiective masurabile.
Pentru atingerea acestor obiective se vor initia cursuri de formare
profesionala si se vor angaja specialisti in sistemul de educatie la toate
nivelele.
Fiecare dintre aceste obiective va fi fixat printr-o regula a codului
deontologic profesional, ceea ce va permite atat eliminarea abuzurilor
din partea elevilor, profesorilor sau a altor persoane cat si concentrarea
eforturilor profesorilor catre marirea gradului de adecvare a stilului de
predare cu nevoile reale si cu stilul de invatare al educabilului.
Obiective masurabile cantitativ
Un alt domeniu in care trebuie sa se manifeste performanta
formala a profesorului este dat de aplicabilitatea informatiilor predate
la nivelul de varsta si la potentialele copiilor, de validitate a
informatiei si de utilitate a ceea ce se preda, de relevanta si
actualitate a materiei predate .
Pe partea informala se va evalua cunosterea comparata cu alte
sisteme si tehnici de educatie, capacitatea de lucru cu tehnologiile
moderne, cursurile de formare profesionala absolvite in programul de
formare continua.
Performanta se va evalua si prin rezultatele la concursurile pe
materii, numarul de cereri ale elevilor pentru programele de mentoring
sau tutoring, numarul de elevi atrasi in programele de aprofundare sau
de imbogatire a cunoasterii de dupa scoala, numarul de ore alocate
precum si performanta elevilor participanti la aceste programe.
Pentru licee si universitati se va evalua drept criteriu de
performanta pe piata muncii procentul de absolventi care au fost
admisi in forme de invatamant superior sau au fost angajati in profesii
in care au fost specializati in cursul scolarizarii. De asemenea se va
evalua drept criteriu de performanta gradul de participare la
imbunatatirea activitatilor educative din unitatea de educatie. Aceste
evaluari vor fi facute de conducerea unitatilor si de colectivul
profesoral.
Pentru performanta in administratie se va evalua gradul de
profesionalism si competenta, gradul de adecvare a deciziilor luate cu
nevoile de rezolvare a problemelor curente, numarul, directia si
calitatea programelor educative derulate de unitatea de invatamant si
modul de adecvare a structurarii comisiilor de specialitate precum si
eficienta acestor comisii.
De asemenea se va evalua gradul de corectitudine in luarea
deciziei si de intelegere a dinamicii scolii. De exemplu un factor
esential in evaluarea performantei si de salarizarea profesorilor
conform performantei este dat de cuantumul cererilor parintilor si
elevilor de a avea un anumit profesor la clasa. Corectitudinea
deciziilor luate prin masurarea reactiei pietei (parinti/tutori legali,
elevi/studenti) este factor de evaluare a performantei administratiei
unitatilor educative.
Aceste obiective vor fi evaluate atat prin verificarea rezultatelor si
diplomelor cat si prin chestionarea administratiei, elevilor, colegilor
de catedra, sau prin auto-evaluarea profesorului, prin teste grila si/sau
interviu.
La evaluarea elevilor, a functionarii scolilor sau universitatilor si a
programelor de educatie, necesare masurarii performantei profesorilor
se vor urmari urmatoarele principii:
1. Evaluarea invatarii elevilor incepe cu valorile educationale.
Evaluarea nu este un final ci un vehicol de imbunatatire a
activitatii. In practicarea evaluarii se pleaca cu viziunea asupra
valorilor pe care le pretuim la un educabil si pe care-l ajutam sa
si le insuseasca. Valorile educationale trebuie sa ne conduca nu
numai catre “ce” sa alegem ci si catre “cum” sa alegem pentru
evaluare. Cand intrebarile privind misiunea educativa sunt sarite
evaluarea risca sa devina un exercitiu care masoara ce este usor
in loc sa masoare procesul de imbunatatire a ceea ce realmente
conteaza in educatie.
2. Evaluarea este eficienta atunci cand reflecta intelegerea a
ceea ce s-a invatat ca performanta integrata,
multidimensionala si manifestata in performanta in timp.
Invatarea este un proces complex. Aceasta tinteste nu doar ceea
ce educabili stiu ci si ceea ce pot face cu ceea ce stiu, implica nu
numai cunostinte si abilitati ci si valori, atitudini si abilitati
mentale ce afecteaza atat performanta academica cat si
performanta in afara clasei. Evaluarea trebuie sa reflecte aceste
intelegeri prin utilizarea de metode diverse incluzand cele pentru
performanta actuala, dar folosite astfel incat sa evidentieze
schimbarea, dezvoltarea si gradul crescand de integrare. O astfel
de abordare tinteste catre o imagine mai completa si mai exacta a
invatarii si formeaza baza pentru imbunatatirea experientei
educative a elevilor.
3. Evaluarea functioneaza cel mai bine cand programul de
imbunatatire a activitatii are tinte clare si precis exprimate.
Evaluarea este un proces orientat catre tinte. Ea compara
performantele educabililor cu scopurile educationale si
asteptarile asupra elevilor, acestea derivate din misiunea
institutiei de educatie, din intentiile programelor de educatie in
program si arhitectura a cursurilor si din cunosterea de catre
educabili a propriilor obiective. Acolo unde scopurile
programelor educative sunt lipsite de specific sau de acordul
educabililor, evaluarea ca proces este lipsita de relevanta in
privinta a ce trebuie sa cautam, ce standarde trebuie sa aplicam
si ce obiective de program vor fi predate si invatate. Obiective
clare, impartasite si implementabile sunt pietrele de temelie
pentru evaluare.
4. Evaluarea cere atentie asupra rezultatelor dar de asemenea
asupra experientei ce conduce la rezultate. Informatia despre
rezultate este o parte de mare importanta; unde educabilii se
blocheaza conteaza enorm. Pentru a imbunatati rezultatele
trebuie sa stim despre educabili experientele lor anterioare de
invatare, despre curricula, predare si despre eforturile elevilor ce
conduc la rezultatele cele mai bune. Evaluarea poate ajuta sa
intelegem cind elevul invata cel mai bine si in ce conditii, cu o
astfel de cunoastere apare si capacitatea profesorului de a
imbunatati procesul de invatare al elevilor.
5. Performanta in invatare a elevilor/studentilor se evalueaza in
functie de importanta subiectului propus, de rezultatele
examinarii elevului/studentului, de numarul total de credite si de
prezenta la clasa. Se evalueaza de asemenea dezvoltarea de noi
metode de predare/invatare, de materiale didactice relevante si
numarul elevilor ce iau scoruri au note mari.
6. Evaluarea functioneaza cel mai bine atunci cand este
permanenta, nu episodica. Evaluarea este un proces a carui
putere este cumulativa.Considerata izolar o singura evaluare
scurta este mai buna decat nimic, imbunatatirea in timp se
optimizeaza cu experienta acumulata a seriilor de educabili.
Aceasta poate insemna colectarea de exemple au utilizarea si
imbunatatirea instrumentelor de evaluare in timp. Punctul cheie
este imbunatatirea permanenta a instrumentelor si
metodologiilor de evaluare a progresului educabililor.
7. Evaluarea tinteste o imbunatatire mai profunda cand sunt
implicati specialisti din exteriorul scolii. Invatarea si
formarea de abilitati, valori si principii a educabililor este o
sarcina a intregii scoli si evaluarea este o modalitate de
responsabilizare in aceasta directie. Astfel in timp ce evaluarea
poate incepe local, tinta finala este de a implica oameni din
intreaga comunitate educationala. Corpul profesoral joaca un rol
deosebit insa in procesul de evaluare pot fi implicati si alti
membri ai comunitatii educative precum administratori,
bibliotecari, elevi/studenti, etc. Evaluarea poate implica de
asemenea persoane din afara scolii (absolventi, angajati,
specialisti) a caror experienta poate imbogati sensul celor mai
potrivite obiective de educatie si a standardelor de invatare.
Inteles in acest fel evaluarea nu este o sarcina doar pentru un
grup restrans de experti ci o activitate colaborativa. Tinta sa este
mai adanca, o atentie mai mare si o informare mai buna asupra
invatarii educabililor pot contribui la concentrarea eforturilor din
mai multe directii pentru imbunatatirea performantelor
educabililor.
8. Evaluarea aduce o plus-valoare adaugata atunci cand incepe
cu chestiuni de interes si intrebari ce ilumineaza problemele
de care chiar le pasa oamenilor. Evaluarea recunoaste valoarea
informatiilor in procesul de imbunatatire. Pentru a fi utilizabila,
informatia trebuie conectata la probleme de interes pentru
oameni. Aceasta implica proceduri careproduc probe relevante
ce sunt credibile, sugestive si aplicabile la deciziile ce trebuie
luate. Aceasta inseamna gandirea in perspectiva asupra a cum se
va utiliza informatia si de cine. Tinta de evaluare nu este
strangerea de date si returnarea rezultatelor. Ea este inceputul
luarii de decizii ce-I implica in strangerea si interpretarea de date
si care informeaza si ajuta la permanenta imbunatatire a
activitatilor.
9. Evaluarea este capabila a conduca la imbunatatiri atunci
cand este parte a unui set mai larg de conditii ce promoveaza
schimbarea. Evaluarea ingura schimba putine lucruri. Cea mai
mare contributie a sa este evaluarea vizibila a activitatii predarii
si invatarii si cand se munceste apoi la imbunatatirea acestora.
Promovarea performantei in educatie este cea mai vizibila tinta
de leadership, inbunatatirea calitatii educatiei preuniversitare si
universitare este centrala pentru planificarea institutionala,
bugetarea sa si deciziilor de personal. Informatia privind
invatarea este o parte integrala in procesul de decizie.
10.Din prisma evaluarii educatorii isi indeplinesc
responsabilitatile privind educabilii si publicul. Ca educatori
avem responsabilitatea catre public care ne sprijina sau depinde
de noi, sa oferim informatii despre felul in care educabilii
reusesc sa-si atinga tinta dezvoltarii personale si profesionale.
Dar obligatia cea mai profunda este dincolo de aceasta
informare, ea tine de procesul permanent de imbunatatire a
educatiei. Cai fata de care educatorii trebuie sa raporteze au
obligatia corespunzatoare de a sprijini aceste incercari de
imbunatatire.
Evaluarea administratiei si conducerii
In procesul evaluarii performatei didactice o componenta
semnificativa tine de indentificarea nevoilor de invatare ale
educabililor si la adecvarea ofertei educationale la aceste nevoi.
Aceste caracteristici diferentiaza nivelul de performanta didactica si
implicit conditia salariala a cadrelor didactice. Tipurile de evaluari de
mai jos diferentiaza performanta in managementul unitatilor de
educatie. Evaluarea performantei si implicit salarizarea conducerii
unitatilor scolare va depinde de capacitatea acestora de conduce
activitatile educative si va fi evaluata prin urmatoarele mijloace:
Contributia si serviciile sociale acopera activitatile din afara scolii
sau a universitatii. Executarea sarcinilor administrative si castigarea
de premii sunt evaluate pentru a se tabili potentialul contributiei la
dezvoltarea departamentelor scolii sau universitatii.
Desi exista un consens unanim mondial ca abilitatile inalte se
gasesc imprastiate in orice mediu cultural, economic sau social cu
toate acestea programe educative pentru cultivarea abilitatilor nu se
remarca in mediile dezavantajate. Exista tendinta de a ignora
potentialele copiilor ce provin din medii dezavantajate.
Subreprezentarea populatiilor minoritare in domeniul de interes
pedagogic al profesorilor este in general atribuita cu un deficit al
paradigmei de baza a scopurilor educatiei. Lipsa sau insuficienta
definire si urmarire a acestora duc la indicatori de performanta slabi.
Inechitatea in evaluarea rezultatelor elevilor si a nevoilor de
educare a acestora trebuie considerata din perspectiva istorica,
filozofica, psihologica, procedurala, sociala si politica. Indicatorul de
echitate si moralitate a deciziilor este considerat indicator de
performanta didactica. Acest indicator va fi configurat prin
urmatoarele directii:
-cum a fost evaluat potentialul educabilului
-cum a fost proiectata strategia de imbunatatire a potentialului sau
talentului
-care au fost informatiile efective ce au contribuit la crearea de
obiective educationale specifice
-care au fost programele educationale si curricula specifica
necesare maximizarii potentialelor educabililor printr-o relatie
interactiva intre evaluare, curricula individualizata si metode de
instruire adecvate.
Consideratii pentru proiectarea in unitatea de educatie a tintelor de
evaluare a performantei
-Ce cunostinte, abilitati si atitudini trebuie sa demonstreze educabilii?
-Cum aceste activitati vor influenta curricula clasei?
-Evaluarea performantei se va face formal cantitativ, nonformal
calitativ sau informal statistic?
• Cum lucreaza profesorul si educabilii impreuna prin colaborare
• Cum decid educabilii asupra formatului si prezentarii ca parte
din proiectele lor
Cum se pot dezvolta activitatile?
• Considerand impicarea individuala si de grup.
• Considerand stilul de invatare individual.
• Prin decizie asupra materialelor, echipamentului, oamenilor.
Care este factorul timp implicat?
Cine va evalua si audita procesul si produsul?
Cum vor fi evaluate procesul si produsul?
Cum pot fi folosite informatiile despre proces si produs in viitoarele
evaluari, raportari si planificari ale instruirii?
• Auto-evaluare pentru conferinte si portofolii de formare
profesionala
• Reflectarea obiectivelor, revizuirea planurilor de actiune,
trasarea de noi obiective
Asezarea obiectivelor cu criteriile de evaluare ca produs intr-un
portofoliu pentru utilizare in cadrul unitatii de invatamant
Ghidul de planificare 1
Activitati
▪ definiti clar ceea ce trebuie facut
Pregatire
▪cunostintele si abilitatile necesare completarii activitatilor sunt
dezvoltate in prealabil
▪sunt stabilite linia si criteriile de evaluare
Recomandari pentru educabili
▪se dezvolta cu educabilii pentru a structura directii specifice ce
trebuie urmarite in completarea activitatilor
▪se conecteaza cu criteriile de evaluare
Criterii de evaluare
▪bazele necesare evaluarii procesului si produsului
▪incorporarea oportunitatilor pentru reflexie, auto-evaluare, sau
evaluare reciproca
Variatii si extinderi
▪crearea de alternative pentru includerea tuturor educabililor in
fiecare program, incluzandu-i pe cei cu nevoi speciale de educatie
Ghidul de planificare 2
Necesitatea evaluarii
▪identificarea scopurilor si a decidentilor
Performantele ce trebuie evaluate
▪specificarea continutului si procesului pe care e concentreaza
evaluarea
Selectarea exercitiilor si evenimentelor
▪planificati cum educabilii vor demonstra ceea ce stiu si pot face
▪decideti cum va fi colectata si structurata informatia despre
progresul elevilor
Planul de rating al performantei
▪determinati cine trebuie evaluat
▪decideti care este metoda de clasificare a rezultatelor
Evaluarea raspunsului pietei educatie este esentiala la stabilirea
nivelului de performanta a administratiei din educatie pe diferite
niveluri:
-la nivelul unitatilor de educatie se va evalua gradul de incredere
asupra performantelor profesionale a cadrelor didactice masurat prin
numarul de cereri de a avea acel cadru didactic la clasa.
-la nivelul liceelor se va masura gradul de realizare a scopurilor
programelor de educatie prin procentul de absolventi inscrisi la unitati
de invatamant superior ce ofera specializare in domeniile in care au
avut o pregatire anterioara in liceu. Ponderea orientarilor per/ obiect
de studiu va masura capacitatea de motivare si formare profesionala a
profesorilor si se va reflecta in performanta salariala.
-la nivelul universitatilor se va masura gradul de realizare a
scopurilor programelor de educatie prin procentul de absolventi
angajati in domeniile in care au fost pregatiti. Ponderea orientarilor
per/ obiect de studiu va masura capacitatea de motivare si formare
profesionala a profesorilor si se va reflecta in performanta salariala.
-Un cadru universitar ce nu are titlul de profesor va obtine
promovare si crestere salariala daca are continuitate de minim patru
ani in treapta profesorala anterioara, a publicat cel putin o cercetare
anual in revistele de prestigiu, a obtinut evaluari foarte bune pentru
procesul de predare si a obtinut asentimentul colegilor de catedra.
Daca pe parcursul a sapte ani de functionare in universitate un cadru
didactic nu a obtinut promovare, atunci va fi eliberat din functie.
-Profesorii plini pot aplica pentru pozitii de conducere si
administrare a universitatii.
-La fiecare patru ani un cadru didactic poate solicita an sabatic
consacrat cercetarilor proprii si legate de imbunatatirea rezultatelor
necesare promovarii ierarhice.
-La nivelul administratiei, directori, se va masura gradul de
raspuns la nevoile pietei in privinta repartizarii profesorilor la clasa in
functie de corespondenta stilului de predare a profesorilor si stilului de
invatare a elevilor, a nivelului de motivare si dezvoltare mentala a
elevilor si nivelului de oferta de programe specializate a profesorilor.
Aceste caracteristici e vor putea masura prin grilele de progres in
invatare a elevilor. Salarizarea performantei administrative a
directorilor va depinde direct de gradul de optimizare a ofertei scolii
masurat in progresul elevilor.
-La nivelul dministratiilor judetene performanta se va putea masura
prin gradul de cunoastere a ofertelor de educatie continua specifica a
profesorilor, a gradului de specializare in intelegerea si cunoasterea
stilurilor de predare/invatare si in strategiile de educatie, precum si in
gradul de adecvare a evaluarilor si orientarilor facute in curul
inspectiilor scolare. Acestea se vor masura prin cresterea sau
descresterea in topul scolilor a unitatilor scolare monitorizate
-La nivelul administratiei centrale se va masura gradul de adecvare
a ofertei de curricula obligatorie si de metodologii si teste de evaluare
la criteriile de calitate internationale. De aemenea e vor evalua
modurile in care au fost elaborate si executate politicile de finantare
din fondurile bugetare, masurile si reglementarile administrative
interne si respectarea recomandarilor UE in educatie. Masurarea se va
face prin cuantificare pozitiva sau negativa a reactiilor din presa
precum si a reactiilor ONG-urilor din educatie.
In toate cazurile mentionate evaluarile pozitive vor duce la
promovarea in arborele de cariera didactica si la marirea cuantumului
de salarizare pentru rezultate pozitive, sau la scaderea pana la
demitere a pozitiei in arborele de cariera didactica.
Pentru a e crea o oferta paralela de competenta si performanta cu
cea data de structurile de stat, Curricula nationala nucleu, structurata
pe competentele prescrise la nivel central in termeni de obiective de
atins va trebui sa aiba plaja de 30 - 70 % ca pondere in curricula totala
(invers dupa varstele scolare, 70% in ciclul primar, 50 % in ciclul
secundar inferior si 30% la nivel de liceu/ ciclu de aprofundare. Pentru
restul de curricula va trebui sa functioneze competitia pe oferte
didactice CDS/CDL.
Aceasta se va elabora la nivelul fiecarei comunitati scolare,
supervizate de CA al scolii, pa baza politicii regionale in domeniul
educatiei stabilite de 8 departamentele regionale pentru educatie dupa
rezultatele de marketing educational facute de catre acestea la nivel de
regiune/ zona/ localitati , prin servicii locale specializate. Curricula
complementara, traseele si performantele educabililor in spatii si timpi
in si non-formali, cu sau fara prezenta fizica a Educatorilor, dar cu un
sistem de evaluare complementar elaborat la nivel de comunitate
scolara si inregistrat in portofoliul de educatie, va fi elaborata exclusiv
la de comun acord numai intre educator si educabil+ parinte/ angajator
dupa caz (traseele individualizate propriu zise.
In elaborarea curriculei se va consulta piata internationala si criteriile
de elaborare validate.